Ingrediente

Aluat

  • 60 g tarate ovaz nemacinate (4 linguri)
  • 30 g izolat proteic de zer
  • 20 g tarate pshillium (2 linguri)
  • 1 praf de sare
  • 40 g unt rece
  • 1 galbenus de ou
  • 15 g indulcitor (xilitol)

Umplutura

  • 100 g afine roșii congelate
  • 100 g afine negre
  • 50 g îndulcitor (xilitol)
  • 1 praf de budinca dietetica de vanilie

Instructiuni

Câteva precizări: 

  • izolatul proteic de zer se poate înlocui cu proteina de soia
  • budinca dietetica este pe baza de konjac, nu conține amidon, deci este un produs, care se poate consuma din faza de atac. Cine nu are, poate adauga in umplutura o lingura de amidon, care este tolerat, 20g/zi, sau de ce nu, cred ca, 5 g de făina konjac, ar rezolva problema.
  • afinele pot fi toate negre, sau alte fructe mici, cum ar fi coacăzele, insa merge orice fruct permis in dieta. Eu am folosit afinele roșii care sunt mai acrute, dând prajiturii un gust dulce-acrișor, dar foarte bine merg si coacăzele roșii.
  • untul trebuie sa fie rece, este permis in dieta, înlocuind uleiul de masline ,10 g unt=1 lingura ulei 
  • taratele de ovaz se folosesc nemacinate, pentru o textura crocanta a preparatului

Umplutura

  • Pregătim umplutura, de fapt nu facem altceva decat sa punem fructele si indulcitorul intr-un bol, amestecam si lasam la temperatura camerei 1-2 ore, pana se dezgheata fructele, dacă folosim congelate si lasa puțin suc. Se amesteca uneori fructele cu indulcitorul, dar la final, când folosim umplutura, vom vedea ca, xilitolul nu este topit complet si nici prea mult suc nu au lăsat fructele, afinele fiind fructe mai tari. Părerea mea este, ca dacă am folosi căpșuni, zmeura, mure proaspete, ar lasa mai mult suc si atunci, nu e nevoie, sa stea  atâta timp. Vom folosi umplutura așa, cu indulcitorul netopit. Deocamdată, le lasam la temperatura camerei, pana in momentul, când vom avea nevoie de ele.

Aluat

  • Vom lucra repede aluatul, dar înainte pregătim o tava cu diametrul de 16 cm (merge una si de 18 cm). Eu am folosit o tava ceramica, iar pentru ca sunt Stan-pățitul, m-am învățat minte si am asezat hârtie de copt in tava. Udam o coala de hârtie de copt, o stoarcem si îmbrăcăm tava cu ea. Hârtia uda se prinde mai bine de tava. Tot acum pornim cuptorul la 170 grade.
  • Intr-un bol punem toate ingredientele uscate si untul tăiat cubulete. Se amesteca repede cu degetele, pana obținem un aluat nisipos. Nu insistam prea mult cu amestecatul. 
  • Se adauga gălbenușul si-l incorporam cu lingura.
  • Turnam o parte din compoziție in tava (puțin mai mult de jumătate), iar cu dosul lingurii presam aluatul la baza tavii, cât si pe marginea ei, formând o bordura înaltă cam de 10-15 mm.
  • In vasul cu fructe adăugăm acum praful de budinca, amestecam bine și turnam umplutura peste blat.
  • Restul aluatului îl distribuim deasupra, fără sa-l presam.
  • Se coace timp de 40-45 minute, in cuptorul preîncălzit.
  • Dacă se rumenește deasupra prea repede, acoperim tava cu hârtie de copt. S-a întâmplat ca după 15 minute, aluatul sa se rumeneasca, așa ca, am fost nevoită, s-o acoper, sa nu se ardă.
  • Tava se scoate din cuptor, se lasă la răcit, apoi se da la frigider 2-3 ore, fără sa scoatem prajitura din tava. In acest timp, umplutura se răcește și are timp, sa se închege, formându-se un fel de gem consistent, care nu va curge.
  • Complet rece, se scoate din tava și se feliază in patru.
  • Aceasta tarta se consuma  in patru zile de croaziera, iar fiecare sfert conține 10 g unt, permis intr-o zi, 1 lingura tarate de ovaz, 1/2 lingura tarate de pshillium și 50 g fructe (1/2 tolerat/zi).
  • Este foarte gustoasa, crocanta, fără sa fie tare, ușor de făcut, cred ca, cea mai buna făcută pana acum, iar gustul aduce cumva cu biscuitii șprițari cu untura, din aceea care se faceau cândva, cu forma atașata la mașina de tocat.